sâmbătă, 12 aprilie 2014

Interviu cu dl. prof.univ.dr. Radu Nicolae: Cuvintele potrivite şi oamenii potriviţi ne pot determina la acţiune

     Vocea studenţilor Haretişti se face auzită printre filele revistei Opinia Naţională de ani buni iar gândurile acestora sunt culese cu atenţie, rând cu rând de cititorii revistei. Însă, printre filele acestui număr, avem deosebita plăcere de a sta de vorba cu dl. Radu Nicolae - prof. univ.dr. în cadrul Universităţii Spiru-Haret.

     Să începem cu începutul. Ce v-a determinat să alegeţi drumul pe care scrie "Psihologie" în viaţă? Cu ce v-a ajutat aceasta?

       Întrebarea dumneavoastră este foarte bună. Cuvintele potrivite şi oamenii potriviţi ne pot determina la acţiune. Mi-a fost dat să întâlnesc în viaţa mea un om minunat în persoana domnului General dr. Gheorghe ARĂDĂVOAICE. Urmam cursurile Facultăţii de Istorie, în paralel cu cele ale Facultăţii de Psihosociologie, Academia Naţională de Informaţii. La absolvire îmi doream acţiune, misiuni speciale, adrenalină într-un cuvânt. Cu sfat de bine, cu răbdare, dar şi cu o uriaşă încredere, domnul general a reuşit să îmi imprime preocupare pentru studiul comportamentului uman, dincolo de capriciul unui magician.
      În acest sens, drumul ales cu ani în urmă mi-a adus şi îmi aduce nenumărate satisfacţii prin analize concrete, dar şi teologice ale personalităţii. Datorez foarte mult, în devenirea mea profesională şi nu numai, unor oameni excepţionali: Academician Sabina ISPAS, prof.univ.dr. Ion GODEA, prof.univ.dr. Ion GHINOIU, regretatului prof.univ.dr. Horia D. PITARIU, prof.univ.dr. Ursula ŞCHIOPU, prof.univ.dr. Emil VERZA şi nu în ultimul rând distinsei doamne psiholog dr. Aurelia CANĂ. Foarte multe lucruri despre viaţă am avut de învăţat şi de la general prof.univ.dr. Anghel ANDREESCU.  



       Cât de valoroasă este o facultate pentru noi sau pentru cei care ne citesc? De ce să alegem să facem o facultate? Ştiu că alegerea profilului pe care doreşte să-l aleagă un viitor student reprezintă o dificultate, de aceea vă întreb: Care ar fi cea mai bună alegere pentru un viitor student? 

      Facultatea este foarte importantă. Arta întrebării nu poate fi desprinsă decât printr-un program prelungit de studii. A călătorii în sine însuşi, a reuşii să desluşeşti tainele unor gesturi ce ţin de limbajul nonverbal, a înţelege omul în contextul behaviorismului, al psihanalizei, al psihologiei umaniste, nu este un demers aflat la îndemâna oricui. Facultatea ajută să construieşti o perspectivă functională asupra semnificaţiilor ce revin faptelor noastre şi să dezvolţi şi metoda înţelegerii configurale în studiul personalităţii. De ce să alegem să facem o facultate? Întrebarea îmi permite să aduc în atenţie faptul că studiile universitare definesc capacitatea noastră şi aduc un plus evident de valoare prin determinarea unui sistem de gândire centrat pe căutarea de răspunsuri.

     Cu toate acestea, trebuie să avem şi puterea de a spune lucrurilor pe nume. Nu toţi studenţii care doresc să urmeze o facultate au şi această posibilitate. Personal, mărturisesc că a urma o facultate doar de dragul de a avea o diplomă în plus, acest lucru înseamnă pierdere de timp şi de bani. Un absolvent de liceu cu diplomă de bacalaureat se află în faţa unor provocări, unele dintre ele specifice poate şi vârstei. Parcă îl şi aud pe un posibil student: „vreau să fac muzică, îmi doresc să fac matematică, simt că pot să fac şi istorie şi chimie, deşi
cred că cel mai bine ar fi să plec în America la studii !” Firesc, nu este rău să îţi doreşti să realizezi cât mai multe lucruri în viaţă. Foarte important este însă să gândim şi la finalitatea scopurilor noastre. Dacă urmez facultatea de psihologie şi nu am să profesez niciodată, preferând şi din motive economice să fiu unul dintre miile de culegători de căpşuni din Europa, atunci împlinirea eforturilor depuse este undeva la media inferioară. Cea mai bună alegere pentru un viitor student? Să manifeste încredere în propriile forţe, dar mai ales să facă alegeri inteligente.

     Ne puteţi spune ce părere aveţi despre generaţiile de studenţi care au ales şi aleg acest drum? Cum îi motivaţi să aleagă psihologia pentru viaţa şi cariera lor?

      Facultatea de Sociologie – Psihologie din cadrul Universităţii Spiru Haret demonstrează eficienţă şi exigenţă în promovarea standardelor de performanţă. Contrar clişeelor datorate unor terţe persoane şi intereselor mai puţin declarate, facultatea solicită seriozitate, frecvenţă la cursuri şi participarea la orele de seminar, rezultatele obţinute la evaluările pe parcurs de către studenţi fiind promiţătoare.
       În mod cert, valoarea operatională a studenţilor din generaţiile trecute, dar şi din cea prezentă consolidează conceptul de calitate dorit şi susţinut de rectorul Universităţii Spiru Haret, respectiv conf.univ.dr. Aurelian A. BONDREA. Cum motivăm viitori studenţi să aleagă psihologia pentru viaţă şi carieră? Răspunsul nu este deloc uşor, cu atît mai mult cu cât am avut parte de o lecţie de viaţă de la un vechi camarad şi prieten, Maricel MOROŞANU, un fin cunoscător al literaturii de specialitate. Frustrările, tensiunile inerente unei profesii active, neajunsurile de ordin material, spunea bunul meu prieten, ne determină să căutăm calea de „îmblânzire” a scorpiei! Cine este scorpia ?! Un alt prieten, Dan Stratulat RUGINĂ defineste scorpia drept himerele gandurilor noastre, dorinţa de putere, egoismul şi graba de a afla formula fericirii! În aceste condiţii, psihologia ne salvează existenţa prin transformarea agresivităţii în gând de pace şi chiar în iubire de aproape, fie acesta şi cel mai de temut duşman. Cine alege psihologia pentru viaţă şi carieră este un om cu un suflet aparte. Trebuie însă reţinut că a alege profesia de psihologie nu înseamnă a fi un „mic Dumnezeu”, cu drept de viaţă şi de moarte asupra celor care vin la evaluarea psihologică. A fi psiholog implică o foarte bună capacitate de a empatiza cu nevoile celor din jur, onestitate şi un puternic simţ al responsabilităţii. 

"...trebuie să avem şi puterea de a spune lucrurilor pe nume"

    Cum puteţi descrie studenţii Universităţii Spiru-Haret în câteva cuvinte? Credeţi că există diferenţe/asemănări între generaţiile care au călcat pragul Universităţii? Dacă da, care sunt acelea?

     Studenţii Universităţii Spiru Haret şi în mod implicit studenţii facultăţii de psihologie demonstrează în număr din ce în ce mai mare că au ştiut ce îşi doresc când au ales o facultate. 
      Studenţii Haretişi, prin manifestările lor, prin prezenţa mare la cursuri, prin seriozitatea în căutarea de răspunsuri la problemele existenţiale, dar mai ales prin dorinţa de cunoştere cred că ar face cinste oricărei facultăţi de psihologie din România. Trist este că suntem martorii unor etichetări aparent dezinteresate din partea unor terţe persoane, dar care ascunde o concurenţă acerbă, neloială în promovarea unei imagini instituţionale. Cu toate acestea facultatea de sociologie – psihologie îşi demonstrează stabilitatea în mediul universitar tocmai prin numărul mare de studenţi, dar şi prin rezultatele obţinute de către aceştia. Cât priveşte faptul că există diferenţe sau asemănări între generaţiile care au călcat pragul Universităţii, pot să spun că în mod cert există asemănări între generaţii, marcate prin adaptabilitate la efort şi o nevoie comună de a ajuta pe cei aflaţi la nevoie să descopere speranţa în durere, forţa în teamă şi iubirea în neînţelegeri.

       Ca profesor universitar, ce aşteptări aveţi de la studenţi?

      Cum bine se cunoaşte, animalele nu au istorie, căci nu se percep că sunt diferite de lume, dar fiinţa umană percepe acestă diferenţă şi de aceea construieşte o istorie şi  transformă lumea. În acest sens cred că înainte de a avea aşteptări de la studenţi, foarte important este ca noi, dascălii, să nu uităm că umanizarea noastră la clasă este primordială. Studentul nu este doar un nume sau un număr. În spatele lui, ca şi în spatele nostru, există o istorie fascinantă, care cuprinde lacrimi şi bucurii, împliniri, dar şi speranţe năruite. Ce îmi doresc de la studenţi? Înainte de toate să nu îşi piardă curajul de a visa. Un om care nu mai are vise înseamnă că şi-a încheiat existenţa. Totodată, îmi doresc să nu uite că drumul ales nu este deloc usor, cu atât mai mult cu cât implică o nemărginită nevoie de cunoaştere. Mărturisesc că în viaţă am greşit, însă am şi invăţat şi invăţ din propriile greşeli. Personal, am greşit şi am învăţat, am vorbit despre visele mele, despre împliniri, dar şi despre lucruri rătăcite în timp, prin graba de a spune numai eu ştiu ceea ce este bun sau rău. Îmi doresc ca studenţii, viitorii absolvenţi, să înteleagă şi faptul că a impune reguli, a critica, a certa şi pedepsii, nu inseamnă cel mai bun mod prin care ne putem pregăti pentru profesia de psiholog. Contrar a ceea ce gândeam, viaţa nu este o formulă matematică.

       Ce îl motivează pe studentul din zilele noastre să înveţe? Credeţi că învăţatul a devenit o obligaţie pentru a atinge un ţel? 

       Studenţii reuşesc în cea mai mare parte să ajungă la finalul drumului ales spre profesia de psiholog. În mod cert, după cum se şi observă în viaţa de zi cu zi, cei puternic motivaţi reuşesc să ajungă departe. Sunt şi excepţii, dar acestea constituie cazuri izolate. Ameninţarea cea mai mare pentru calitatea vieţii vine din necunoaştere. Ori pentru a depăşi acest risc, dar şi pentru a avea şansa de a fi cel mai bun, cred că învăţatul trebuie să devină un mod de viaţă.
     Studenţii cu rezultate excepţionale la învăţătură reprezintă mândria profesorilor şi a Universităţii fiindcă munca este comună în procesul de formare al studenţilor olimpici. Credeţi că studenţii olimpici pot fi oferiţi ca exemplu, şi în plus de aceasta, să devină o motivaţie pentru restul studenţilor de a se întrece pe ei şi a ajunge să atingă anumite ţeluri? 
     Un student olimpic înseamnă foarte mult pentru fiecare instituţie de învăţământ, cu atât mai mult cu cât pregătirea sa implică un neîntrerupt proces de formare. România a reuşit an de an să obţină primele locuri la olimpiadele internaţionale. Din păcate, România beneficiază din ce în ce mai puţin de rodul pregătirii lor, majoritatea studenţilor olimpici fiind selecţionaţi de universităţile din străinătate. 

      Ca student, relaţia perfectă dintre un profesor şi-un student în cadrul Universităţii trebuie să se bazeze pe comunicare, buna înţelegere, respect şi ajutor reciproc. Cum vedeţi dumneavoastră, din calitate de profesor, că ar trebui să fie această relaţie?

      Înainte de toate, cum bine apreciaţi dumneavoastră dle student Mihai Viorel DRAGOMIR, relaţia perfectă dintre un profesor şi un student din cadrul Universităţii trebuie să se bazeze pe comunicare, bună înţelegere, respect şi ajutor reciproc. Mă rezum doar la a aprecia modul în care definiţi această relaţie.


        Se spune că psihologia oferă răspunsuri întrebărilor fără răspuns. Cum ne puteţi explica acest lucru?

      Grea, foarte grea întrebarea! Şcoli şi orientări contradictorii şi hegemoniste, reflexologie, psihologia conţinutului, psihologia actului, psihologia înţelesului sau explicării, psihologia personalităţii şi nu numai, toate acestea ne îndeamnă spre nevoia de răspuns pentru întrebări fără răspuns. În timp ce Behavoriştii accentuează rolul mediului înconjurător în formarea naturii umane şi acordă un rol minor trăsăturilor ereditare, scopurile declarate ale psihologiei umaniste sunt centrate asupra modului în care poţi să îţi trăieşti viaţa plină de succes şi asupra posibilităţilor prin care poţi să construieşti relaţiile satisfăcătoare dintre oameni. În aceste condiţii, este mai mult decât evident că psihologia nu poate fi subsumată filosofiei, domeniul său de cercetare constând tocmai în extragerea unor răspunsuri asupra temelor ce îi revin ca ştiinţă a psihicului. 

      Cum îi motivaţi pe cei care urmează să termine liceul sau care au terminat să aleagă Universitatea Spiru-Haret? Ce mesaj aveţi pentru dascălii facultăţii de Sociologie – Psihologie ?

       Posibilităţile sunt multiple. Oferta noastră este generoasă,  Universitatea Spiru Haret fiind cunoscută pentru spaţiile de învăţământ şi pentru dotările tehnice construite la standarde europene. Calitatea procesului de formare, corpul profesoral, bibliotecile existente şi numărul foarte mare de volume puse la dispoziţia viitorilor studenţi, dar şi posibilităţile de aprofundare a cunoştinţelor prin cursuri masterale, toate acestea reprezintă doar o parte din îndemnul lansat celor ce îşi doresc să se alăture Universităţii Spiru Haret. Facultatea de Sociologie – Psihologie duce mai departe efortul comun depus în dezvoltarea psihologiei ca ştiinţă de către distinşi dascăli care şi astăzi ne onorează cu prezenţa, precum: prof.univ.dr. Mihai GOLU, prof.univ.dr. Grigore NICOLA, profesor univ.dr Florian TĂNĂSESCU, prof.univ.dr. Florin TUDOSE, prof.univ.dr. Tudorel BUTOI, prof.univ.dr. Aurora LIICEANU şi nu în ultimul rând prof.univ.dr. Mihaela MINULESCU. Numărul celor care şi-au pus amprenta asupra devenirii acestei facultăţi este cu mult mai mare. Nu pot să închei, fără să vă rog să îmi îngăduiţi  să mă înclin în faţa domniilor lor şi să aduc un gând de mulţumire pentru dăruire şi efort. Totodată, folosesc acest prilej şi vă felicit domnule student Mihai Viorel DRAGOMIR, pentru modul meritoriu în care aţi construit acest interviu. Răbdarea, tactul şi eleganţa întrebărilor deloc uşoare demonstrează calităţile dumneavoastră pentru îmbinarea jurnalismului ca profesie cu psihologia ca mod de viaţă.

Interviu acordat de dl.prof.univ.dr. Nicolae Radu pentru Revista Orizonturi Literare si Opinia Nationala.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Fara insulte, jigniri sau amenintari! Orice mesaj care nu se supune regulamentului va fi sters.