vineri, 16 ianuarie 2015

Despre mine - de Camelia Lungu

În ziua-n care m-am născut
Era o iarnă friguroasă,
Erau zăpezi cum nu mai sunt
Si mulţi copii în casa noastră.

Părinţii mei, doi tinerei
Cu grijă şi iubire multă
Au vrut să fiu un băieţel,
Când cresc, să îi ajut prin curte.

Căci mai aveam trei surioare,
Dar tata vroia un fecior,
Să-i meargă numele departe
Purtat de-un fiu-moştenitor.

Am crescut şi m-am făcut mare,
Năstruşnică ca un băiat
Ca fată rar iubeam o floare,
Dar băteam mingea pe asfalt.

Când pasiunile în viaţă
S-au schimbat şi o jună eu
Nu mai eram o ‘băieţoasă’
Şi-mpărtăşeam alte idei,

Visam să plec, poate, din ţară
Să-am împlinire de artist
Pictam, cântam la o ghitară
Şi am scris versuri cu mult tâlc.

Mai scriu şi astăzi poezie
Şi-o scriu, aşa cum o simt eu
În versuri pun copilăria
Şi tot ce e în jurul meu.

Mi-e sufletu-mpăcat cu mine
Că n-am trăit fără de rost
Pentru copii sunt bun părinte


Şi pot s-aştept cu drag nepoţi.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Fara insulte, jigniri sau amenintari! Orice mesaj care nu se supune regulamentului va fi sters.