vineri, 20 martie 2015

Copilul ară trupul - de Luis Popa

Am învățat să merg înapoi
până acum știam să merg doar înainte
această lecție mi-a prins bine
întorcându-mă să privesc satul de pe colină
acolo unde sunt îngropați toți cei care au murit
neavând vreo vină.

Învelesc cu pielea casele ponosite
pentru a simți emoția prispelor vechi
în care se ascund amintiri
cu păpușile de pluș
ridicate din fașe
pentru a mângâia temelia de piatră
auzind că și aceasta plânge
când singurătatea se abate asupra ei.

Pe drumurile de la răscruce
umbrele se plimbă
este prima când surprind așa ceva
când o umbră își plimbă propria umbră
merg spre biserică
pentru a prinde liftul
care le ridică la cer.

Este trecut puțin de miezul vieții
clopoțelul sună
în dreptul școlii așteaptă plugul
copilul

ară trupul.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Fara insulte, jigniri sau amenintari! Orice mesaj care nu se supune regulamentului va fi sters.