duminică, 13 decembrie 2015

Ce este dragostea? - de Deaconu Stelian

     Ce este dragostea? Este fiorul de moment pe care-l simti la prima vedere cand intalnesti un zambet suav si o privire inocenta ce te cauta in multime? Este licaritul sperantei ce apare dupa lungi cautari nefinalizate ? Este seninul cerului asteptat dupa multe zile mohorate de ploi si vijelii din viată? Este atingerea unei maini catifelate pe parul balai in semn de apreciere? Este aerul pictat de mirosul placut al florilor de primavara?

        Poate este padurea de brazi semeti ce impodobesc crestetul dealurilor ,mereu verzi si plini de seva, adapostind o istorie indelungata ,fiecare cu povestea lui ocrotind cu umbra si prospetimea lor copiii draguti ai unei caprioare si o veverita ce-si salta coada pe trunchiurile solide. Cand pasesti sub umbrela de o culoare rece dar invioratoare,te simti in largul tau si spui in sinea ta : dragostea padurii te intareste si-ti lungeste firul anilor .

       Poate este un dans in doi ,coordonat de o coregrafie-poveste nu cu eroi si eroine, zmei doborati de un harap-alb imaginar, in care ne tinem de mana cu realitatea uneori trista presarata cu bucuria unei inclinari delicate in fata victoriei asupra unui obstacol dureros. Uneori ne mai calcam pe picioare, nesincronizad miscarile „partenerului”, dar revenind imediat pe scenariul muzicii,lasand in urma rana provocata .Acest dans l-ai inceput de mult, il continui si acum , nu renunta deloc caci dragostea duetului ce se misca pe melodia vietii are o singura regula importanta : perseverenta.

        Poate este aurul nisipiului de pe tarm sclipind in bataia razelor soarelui si udat de apa rece a marii. Cand pasesti pe el, mii de bobite iti imbraca piciorul intr-o opinca calda , fara sa te superi ca ti l-a murdarit . Este o pata placuta , ce-ti intareste delicatetea membrului rumenit de bronzul luminii stiind ca nu dureaza mult. Cand valurile tristetii si dezamagirii se abat asupra noastra amenintand linistea plajei , dragostea sopteste inimii : nu dureaza mai mult decat aceasta frumoasa opinca de pe picior.

       Ce nu este dragostea? Nu este nici inceputul casniciei , nici sfarsitul singuratatii. Samanta ei este in fiecare dintre noi . Nu este nici pomul existentei noastre , nici roadele ce o decoreaza, deoarece s-ar sfarsi odata cu trecerea noastra in nefiinta. Dragostea este mai mult decat lipsa urii si invidiei, este gazda prieteniilor durabile. Ea nu se intovaraseste cu egoismul , ci este intr-o continua calatorie in cunoasterea altora.. Poate ramane dragostea acolo unde piciorul cuiva a fost amputat din cauza unui tragic accident, sau cand ochii gingasi sunt afectati de o boala nemiloasa , cazand peste ei cortina orbirii, sau pielea fetei atat de fina este zbarcita de o arsura puternica? Daca dragostea ta s-ar raci , atunci inima ta este amputata, orbita si arsa. Dragostea nu este ingradita de timp, si poate locui intr-o inima larga.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Fara insulte, jigniri sau amenintari! Orice mesaj care nu se supune regulamentului va fi sters.