joi, 22 septembrie 2016

Pierderea inelului de logodna (Jurnal)

    Se anunta sa fie o zi perfecta de pornit la drum spre Busteni. Soarele stralucea pe cer iar noi am impachetat de zor chiar si ultimul bagaj si ne-am imbarcat in masina, nerabdatori sa ajungem la destinatie.
O mica vacanta cu cele mai importante persoane din viata mea: mama, fratele, unchiul si iubita mea.
Dar parca si masina mergea mai incet in drumul nostru spre Busteni, dar cu totii ne-am incalzit cu cateva cantece de drum bun.
    Dupa cateva ore de mers,  am ajuns cu bine la destinatie. Cand ne-am apucat sa despachetam, prietena mea parea foarte ingrijorata iar starea ei s-a schimbat brusc.
Eu: Irina, ce ai patit?
Irina: Mi-am pierdut inelul. Era inelul de...logodna... ajuta-ma sa-l gasesc!
Eu: Sigur...
    Si ne-am apucat sa cautam aproximativ 45 de minute, insa fara speranta.
Eu: Poate ti-ai pierdut inelul inainte sa plecam la drum...
Irina: Posibil, dar era special acel inel, avea o valoare sentimentala uriasa. Ma privea cu niste ochi tristi de parca se astepta sa fiu dezamagit din pricina neglijentei ei.

Deja, vacanta pentru Irina luase o alta intorsatura. De la veselia din masina, totul s-a transformat in melancolie. Stiam ca inelul insemna mult pentru ea, era si normal sa fie asa, dar ce mai putem face?

     Seara, la masa, incercam cu totii sa o inveselim pe Irina, care zambea doar cu coltul gurii, cu totii remarcand faptul ca nu si-a putut lua gandul de la acel inel.
Dupa masa, m-am retras in camera si am cautat pe internet o solutie pentru prietena mea.
Urmatoarea mea misiune: Un nou inel de logodna pentru Irina.
Mi-am inceput misiunea armandu-ma cu un mouse in mana dreapta, un pic de inteligenta si tastatura pe post pe camarad de incredere. Stiam ca nu o sa fiu tradat de compatriotii mei si de sergentul meu major: internetul.
     Asa ca m-am apucat sa caut pe internet un magazin online de bijuterii...
     In timp ce rasfoiam pagina de internet in cautarea unui alt inel, din intamplare, gasesc acelasi model pe care l-a avut, chiar la reducere. Nu am stat pe ganduri si l-am comandat. Speram sa soseasca inainte sa plecam noi de aici.De parca gandurile sunt de cele mai multe ori ascultate, inelul de logodna a sosit in 24 de ore la destinatie.
     In ultima seara de vacanta, m-am asezat in capatul mesei si inainte sa ne apucam sa mancam i-am rugat pe toti sa faca putina liniste fiindca am ceva de zis.
     Am rugat-o pe Irina sa se ridice putin in picioare, m-am pus, din nou, in genunchi, moment in care si-a acoperit fata si a inceput sa planga. "Vrei sa fii sotia mea?", au fost cuvintele care au rasunat in restaurantul hotelului. Scot din buzunarul de la piept inelul de logodna ascuns intr-o cutiuta rosie. A fost cel mai convingator "Da" pe care l-am auzit si reauzit din gura ei.
Acum are cel mai frumos inel de logodna din viata ei si sunt sigur ca o sa fie mult mai atenta data viitoare si ca acesta nu se va lasa pierdut. Am citit bucuria pe chipul ei, admiram zambetul cu care m-a fermecat la prima intalnire si fiecare gest pe care-l facea.
     Nu stiu daca as putea descrie cum a fost drumul spre casa, dar il pot considera cel mai placut. Faptul ca nu Irina nu m-a dezamagit prin pierderea inelului, i se poate intampla oricui, a facut ca relatia noastra sa se intareasca si mai tare. Pentru ea a devenit un moment plin de tensiune fiindca nu-mi stia reactia, credea ca o sa mi se schimbe parerea sau ca voi fi dezamagit. Din contra, m-a determinat sa cred mai mult in sinceritatea ei si sa o cer din nou de sotie. Este singura persoana pe care am sa o cer toata viata de sotie, chiar si dupa ce va deveni sotia mea fiindca o iubesc mai mult decat pe oricine.





0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Fara insulte, jigniri sau amenintari! Orice mesaj care nu se supune regulamentului va fi sters.